Să fiu a mai muşcata de cur dintre roze io fă lume care ceteşti acilea sau bă(te văd, fane ştiu că o să mă ceteşti peascuns, daţi văd aipiu, care io ţil ştiu foarte bine) dacă înteleg de ce cuvintele iese atât de greu dăn mine. Că restu ce iese, iese neconstipate.
Mă muşcă conştiinţa mea dă curvă că n-am facut si io mai multă carte da’ când toate e scumpe ai carte, n-ai parte! Şî blana mea nu avea etichetă ca so citesc. Am câştigato prin muncă cinstită. N-am luato dă la magazine şî nici de la gurili nimănui. Cu gura mea am făcuto. Am făcuto şî cu mâna. Bafta mea!
Deci ziceam că cuvintele nu iese aşa singure, neprovocate dă vreun năcaz, că am văzut io că unii să cam văicăresc pacilea, căs deprimaţi. Oricum e mai ieftin decât la pisholog.
Iote mai bine iau o poză dă pă haifaiv şi o fac cucacao pe o fatămiştou dacolo, cum face fata asta (ia dacilişa clic, bravo fată, îmi place dă vocea ta la radiolins) dăcât să scuip aici covinte dă iubiri nemuritoare ca săminţile (ia dacilea clic), că dacă vorbeşti multe paici dă multe ai parte, numa’ dă clicuri nu. Hă,hă, poate dă cricuri mişto. (ia dacilea clic şi zi bogdaproste!)
Ăsta e bengos rău că a fost în Halkidiki.
Vezi, fă Crizantemo, că ştiu să vorbesc şi la miştou!
După această mică introducere urmează coprinsul şi încheitura.
În coprins aş vrea să coprind şi neşte covinte de laudă către crizantema neagră(ia dacilea clic) pe care o cunosc de când ea iera mică, da’ ea nu mai mă recunoaşte acuma că ea e. Ce săi fac? Anii trece şi nare rost săi scot io aci în evidenţe nişte greşale dăn trecut. Că ea zice la comentatorii ei dă pă bloc că cică io am vrut so defaim. Da’ defapt io mă bucuram că am găsito la birou decât supt el.
Adică vreau so laud pentru că desi nu e fată rea merită, că deşi ea ma trecut la duşmani după bloc. Dar a fost niste neînţelegeri cu privire la nişte labe din trecut şi ma pus să jur că …stai un pic!
Miau intrat chiloţii în cur.
Fac o paranteză , mai mică decât o am io dăn naştere. Io nu ştiu fă Crizantemo cum stai tu atâta la birou şî nu ţii scoţi.
Deci îmi scot io chiloţii în faţa voastră acuma, că io nu mai pot cu ei aşa băgaţi. Deci acuma că-s fără chiloţi pot să vă zic căs ochei şi inchei şi paranteza şî chiar şî introducerea.
Coprins: Crizantemo fă io vreau acilea săţi fac o elodie despre prietenia noastră curentă
şi mai vreau să ştii că nu îmi place să te ştiu secretaură aşa pentru că ţi-am citit
poveştirile şi miam băut lacrimele dă năcaz să te ştiu aşa de nefericită la birou’
tău, fă. Mam gândit să-ţi fac această elodie şi pentru că e mai eftin dăcât să
vorbim la telefon şi oricum la telefon nu eram decât noi două pe când acilea mai
scrie unu câteo poezie, câteun banc că şiaşa nam ce să fac, că nu mai merge
treaba aşa dă bine ca când ieram noi tinere. Criza ne în fundă şi pe noi. Hai, gata
că mam plictisit de atâta elodie.
Încheietură: În încheietură io vreau să închei frumos. Adică vreau să vă zic la toţi careo să mă citiţi: Helolume!!!!!!şi vă mai rog că dacă ştiţi nişte curve peaici sămi dati lincu lor ca săl trec la blocrol ca să mă simt şi io bine cu mine şi cu ele pe jurnalul meu.
A, până o să mai mă găsească lumea pacilea o să mă comentez singură ca să am chef să mai scriu şi data viitoare. Până atunci muşcaţimă!
